in prima zi in dubrovnik am ales - de nevoie- sa vedem palatul rectorilor si muzeul de etnografie. zic de nevoie pt ca ploaia ne-a cam obligat sa alegem asta. palatul rectorilor este o constructie ce seamana cu palatul dogilor din venetia- marea rivala a dubrovnikului, si este un exemplu de democratie timpurie. rector era orice cetatean al orasului pentru o luna insa, timp in care era inchis in palat, fara sa ia contact cu familia sa. daca il apuca nostalgia- banuiesc ca au fost si cazuri din astea- era o inscriptie care ii amintea pentru ce este acolo: "gandeste-te la popor, uita problemele personale". spre deosebire de venetieni, cei din dubrovnik nu aveau voie sa-si faca locuinte luxoase, chiar dc dispuneau de multi bani, legea interzicandu-le opulenta. cel mai mare "desfrau" care le era permis era sa-si puna blazonul pe case, cam atat. de aceea casele sunt atat de simple si austere in dubrovnik
ston: mali ston si ston, acum sunt recunoscute de gurmanzi pt ca se mananca bine acolo, dar si scump. un litru de vin din zona pleaca de la 30 euro/litru, asta pt ca e cultivat pe korcula iar soarele se reflecta in mare si are un gust particular. pretul piparat este insa dat de faptul ca toate operatiile se fac manual, si ca se cultiva doar pe korcula. in rest stonul e impresionant prin faptul ca zidurile de aparare seamana cu marele zid chinezesc- cum spunea pierre, dar dupa ce vezi kotor-ul nu cred ca te mai impresioneaza niste "ziduletze" =))
oricum voi reveni cu poze din dubrovnik
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu